Laurianul nu e un liceu, e o familie!

In memoriam: profesorul Cristian Markievicz

prof-markiewicz-cristian-fizica

Cu toată munca lor ingrată, profesorii sunt de invidiat: pe niciun stat de plată nu poate fi trecută enorma satisfacție pe care o au, atunci când poartă cu ei Lumina spre mințile copiilor !

Profesorii buni, adevărați, dotați pentru asta, profesorii care s-au născut cu talentul comunicării , dătătorii de revelații, ei sunt cei mai fericiți ! Pentru că, oricât de grea ar fi munca lor, oricât ar fi de puțină recompensa, inima lor mare bate un alt ritm, ritmul iubirii. Ei nu sunt doar profesioniști, ei nu sunt doar specialiști, doar mâna care pune nota, doar omul care vine la muncă, ei sunt cu totul altceva: sunt mintea DESCHISĂ spre toate întrebările, sunt INIMA bucuroasă de toate răspunsurile, chiar și de cele greșite, sunt SUFLETUL pus înaintea celorlalți, copii, părinți, colegi, suflet din care răsar tot felul de păsări cântătoare.

Un profesor bun, dispus la toate sacrificiile, e tot mai rar în lumea grăbită și deseori indiferentă în care (încă) mai trăim cu toții.

Un profesor regretat e un profesor bun. Cristian Markiewicz a fost un profesor bun. Veșnic surâzător, cu o glumă pentru fiecare, cu o inteligență ascuțită, cu har și cu iubire de copii. Am învățat de la el să nu luăm lucrurile grave în serios, să vedem și partea cealaltă a Poveștii, partea pozitivă, să TRĂIM, MAXIM, cât mai putem, indiferent ce! Cum să trăiesc, îmi spunea, dacă nu sunt fericit? De ce să mă păzesc încontinuu? De ce să trăiesc cu frustrări? Cât am de trăit, vreau să fiu fericit, liniștit, vreau să mă bucur de ce fac, de ai mei! Carpe diem!

Deseori se supăra pe noi, foștii lui elevi, apoi colegii lui de cancelarie: voi sunteți mai tineri, de ce nu luptați, de ce vă lăsați umiliți? A participat la toate mișcările noastre de protest, împotriva tăierii salariilor, pentru o viață demnă. Oriunde era ceva de făcut, el era întotdeauna cu noi! Cristian nu a stat pe margine niciodată, nu s-a lăsat umilit, așa ne-a învățat și pe noi și, dacă nu acesta e rolul pedagogic prin excelență, atunci care este?

Laurianul e tot mai sărac. Se schimbă generațiile. Mulți dintre profesorii lui de rezistență nu mai apucă pensia și asta e foarte trist: ard prea repede, se consumă prea repede. Când suferi pentru că-ți pasă, suferința devine obișnuință și roade, aduce boala.

Cu toate acestea, Laurianul va ști și va putea să continue, să strălucească! De acolo de Sus, Stele înlăcrimate și pline de iubire sclipesc pentru noi!

Drum cu Lumină, Marku! Vei rămâne, alături de ceilalți colegi ai noștri plecați prea devreme, un punct strălucitor pe harta inimii noastre!

 

prof. Elena Agachi

”Laurianul este in doliu.
Nu pot să gândesc, nu pot să scriu….
Avea atâtea proiecte, atâtea motive să trăiască…
Noi toți aveam nevoie de el..
Stimate coleg, prieten, adevărat mentor, Cristian Markiewicz rămâi in sufletele noastre cu povețele și pildele de viață oferite, cu energia si harul omenescului multiplicate de câte ori era nevoie, cu talentul si distincția persoanei inteligente și înțelepte, cu toate momentele în care ai fot prezent!
Rămâi….
Este doliu in Laurian, durere în sufletele noatre! Nu te vom uita!
Neputincioși, ne rugăm! Să te odihnești in pace!”

prof. Ana – Gabriela Tanasă

”Trecerea fizică a profesorului Cristian Markiewicz într-o altă dimensiune, într-o altă stare (bacoviană) a materiei, mi-a provocat o muțenie tristă… Nu pot găsi ”cuvinte potrivite”, care, iată, stau alături și tac! Tac amintiri într-o lentoare a clipei, dacă le rostesc nu au ”efect cuantic”, nu inversează cunoscutul sens (implacabil) ”al acelor de ceasornic”… Nu poate fi evocat așa, dintr-o dată, cum am aflat că i-a fost plecarea, un om de o excepțională capacitate de a-ți fi prieten! O lumînare într-o deschidere de fereastră rămîne vehiculul ideal, coborînd planul înclinat al unor amintiri…”

Dumitru Agachi, fost elev Laurian

Galerie foto, sursa: blog Laurian; pagina de Facebook a prof. Cristian Markiewicz (https://www.facebook.com/cristian.markiewicz?fref=ts ), arhive personale.

ilcu gladiola

(Ilcu Gladiola)

zala silvia

(Zala Silvia)

10952261_10152956550771832_7318063069986649796_n

(Elena Agachi)

cucu flavius

(Cucu Flavius)

diana prisacariu

(Diana Prisacariu)

EA

(Elena Agachi)

mark

promotia-94

p1010809

marcu-si-max

(Arhiva personală Cristian Markiewicz)

IMG_9970

(Elena Agachi)

ana

(Ana -Gabriela Tanasă)

cristian

(arhiva Cristian Markiewicz)

diana pascariu

(Diana Prisacariu)

ana2

(Ana-Gabriela Tanasă)

 

In atenția mass media: reproducere cu preluarea sursei! Mulțumim!

Anunțuri

2 responses

  1. Raluca Avacaritei

    Dumnezeu sa il ierte! Imi aduc aminte cu drag de Dl. Profesor Markiewicz

    Ianuarie 6, 2016 la 21:42

  2. Cristian M.

    Dumnezeu sa Il ierte!
    Un Om si un profesor deosebit!

    Ianuarie 6, 2016 la 22:49

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s