Laurianul nu e un liceu, e o familie!

Profesori în Laurian: susținerea lucrării de gr. I de către prof. Teodora Estera Ursulică

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ

 PENTRU ACORDAREA GRADULUI DIDACTIC I

cu tema

STUDIU GEOGRAFIC ASUPRA

STĂRII DE SNĂTATE A POPULAŢIEI DIN JUDEŢUL BOTOŞANI

Prof. Teodora Estera Ursulică

Rezumat

 „Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască deşi aproape toţi se nasc cu ea”.  

Hipocrate

Desfăşurarea în bune condiţii a întregii activităţi social-economice este condiţionată de asigurarea unei stării optime de sănătate pentru toţi oamenii. Din acest motiv păstrarea în bune condiţii a stării de sănătate a populaţiei este o preocupare majoră a fiecărei ţări, menţinerea acesteia fiind o condiţie esenţială pentru o viaţă productivă.

Definiţia sănătăţii individuale din Constituţia O.M.S.: “starea de bine completă din punct de vedere fizic, mintal şi social şi nu numai absenţa bolii sau infirmităţii” este cel mai frecvent utilizată pentru că este acceptată de toată lumea ca o “aspiraţie”, a cărei realizare presupune responsabilitate din partea societăţii şi pentru că subliniază caracterul pozitiv şi multiaxial al sănătăţii. La nivel mondial conceptul de “sănătate” a fost de cele mai multe ori în antiteză cu conceptul de “boală”, existând o pluritate de definiţii toate raportate la fiinţa umană privită ca un tot unitar, ca fiinţă biologică, psihică  şi socială în acelaşi timp.

Ocrotirea sănătăţii şi grija faţă de om au constituit preocupări majore şi permanente ale tuturor statelor şi a statului socialist român care s-a concretizat prin reorganizarea reţelei sanitare, asigurarea asistenţei medicale gratuite şi pregătirea unui număr tot mai mare de medici, cadre sanitare medii şi auxiliare pentru satisfacerea cerinţelor întregii populaţii. Dar transformările care s-au produs în ultimul deceniu, în plan politic, economic şi social  au influenţat şi influenţează direct sau indirect starea de sănătate a populaţiei, astfel că România prezintă o stare de sănătate proastă în comparaţie cu alte ţări vest şi est europene.

Evaluarea complexă a stării de sănătate a unei regiuni constituie o latură importantă pentru cercetarea la nivel naţional a stării de sănătate a populaţiei.

Pornind de la aceste considerente, cercetările au fost orientate spre o regiune – judeţul Botoşani, cu o suprafaţă de 4965 km2 (2% din teritoriul ţării), care deşi a atras numeroşi oameni de ştiinţă (istorici, geografi, geologi, hidrologi) nu a constituit până în prezent obiectul unui studiu geografic asupra stării de sănătate a populaţiei. Acest studiu s-a impus în condiţiile în care judeţul Botoşani, prin poziţia sa extremă (în partea de nord-est a ţării), într-o regiune defavorizată, prin situaţia economică precară, puternic afectată de fenomenele tranziţiei (şomaj, nivel de trai scăzut), prin bugetul local limitat şi prin lipsa investiţiilor, este o zonă în care factorii economici şi sociali sunt responsabili de starea actuală de sănătate a populaţiei.

Acest studiu abordează date din perioada 2001-2012, încearcă să completeze un studiu anterior realizat pentru perioada 1990-2000 prin lucrarea de diplomă (2003) şi să răspundă unor necesităţi impuse de realitatea economică, socială, politică din România, urmând ca prin noutatea şi caracterul aplicativ să dea o altă perspectivă cercetării geografice.

După o prezentare generală cu caracter teoretic a conceptului stării de sănătate (CAPITOLUL II), precum şi după prezentarea caracteristicilor naturale, demografice şi economice ale judeţului (CAPITOLUL III),  am consacrat cea mai mare parte  a lucrării analizei complexe şi detaliate a următoarelor aspecte:

–        factorii determinanţi ai stării de sănătate (economici, sociali, nutriţionali, de mediu), implicaţiile lor asupra producerii unor boli, urmărind în acelaşi timp corelaţiile dintre anumiţi factori şi stării de sănătate a populaţiei din anumite areale ( PARTEA a II-a CAPITOLUL 4);

–        analiza temporală şi spaţială a indicatorilor stării de sănătate (mortalitate, mortalitate infantilă, morbiditate, speranţa de viaţă la naştere) pentru a sublinia diferenţierile care există între cele două medii de viaţă, urmărind totodată şi cauzele acestor diferenţieri (CAPITOLUL V);

–        calcularea şi interpretarea indicelui de sănătate pentru judeţul Botoşani.(CAPITOLUL VI)

Analiza amplă  şi studiile de caz ale indicatorilor stării de sănătate oferă acestei lucrări o mare complexitate pe baza căreia se poate aprecia starea de sănătate a populaţiei judeţului Botoşani.

Partea a III-a a lucrării este consacrată abordării problemelor de ordin metodic constând în elaborarea unui curriculum la decizia şcolii (CDŞ), intitulat POPULAŢIA ŞI SĂNĂTATEA  POLULAŢIEI DIN JUDEŢUL BOTOŞANI, realizat pentru clasa a X-a şi pentru 1 oră/săptămână.

În realizarea studiului am folosit mai multe metode de cercetare: consultarea diferitelor materiale bibliografice, informaţii preluate din anuare şi de la diverse instituţii de specialitate precum: D.J.S. Botoşani, D.S.P. Botoşani,  A.P.M. Botoşani, ISJ Botoşani, AJOFM Botoşani, de la care am preluat datele statistice necesare efectuării studiului.

Ca metode de lucru am utilizat analiza simplă, analiza datelor statistice, analiza cauzală şi comparativă acolo unde am dispus de date suficiente pentru acest lucru.

La acestea se adaugă şi analiza unor interviuri (chestionare) comprehensive realizate personal în comunele Avrămeni şi Ibăneşti, precum şi în oraşul Botoşani, pe baza cărora am realizat corelaţii şi analize cauzale.

Realizarea materialului grafic şi cartografic a fost facilitată de sistemul informatic, fiind realizat în programele: Microsoft Office 2007, COREL 12, AdobePhotoshop, Geographical Informatical System (GIS).

La întocmirea acestui studiu am beneficiat de sprijinul oferit de prof. univ. dr. Liliana Dumitrache, care prin cunoştinţele în domeniu m-a iniţiat şi îndrumat în realizarea studiului, pe această cale exprimându-mi sincerele mulţumiri.

Consider că prin conţinutul ei lucrarea constituie o sursă informaţională pentru cei interesaţi în cunoaşterea particularităţilor stării de sănătate a populaţiei din judeţul Botoşani.


CONCLUZII

 În urma analizei elementelor demografice de la nivelul judeţului  Botoşani, cu  precădere în intervalul  2001 -2011 s-au evidenţiat următoarele :

  • Scăderea numerică a populaţiei judeţului  Botoşani, după anul 2001, fapt explicat de scăderea natalităţii populaţiei,  dar  şi printr-un număr mare de emigranţi în afara graniţelor ţării ca umare a declinului economic şi a lipsei de locuri de muncă.
  • Menţinerea unui spor natural negativ  în perioada 2002-2011
  • Îmbătrânirea demografică a populaţiei (cu precădere a populaţiei feminine şi în mediul rural) evidenţiată de ponderea  mai mare a grupei de populaţiei peste 60 de ani (21, 07 %), faţă de populaţia tânără (18,05%)
  • Număr mare de şomeri în evidenţele AJOFM (circa 7400 de şomeri) si o rată a şomajului de 4,8%
  • Depopularea rurală

Elementele de ordin demografic sunt completate de o serie de fenomene sociale care constituie determinaţi ai stării de sănătate cu efecte negative asupra stării de sănătate a populaţiei:

  • Nivelul redus al veniturilor
  • Scăderea nivelului de trai
  • Rata indicelui sărăciei în judeţul Botoşani este de 0,54, cea mai mare dintre toate judeţele regiunii de NE.
  • Calitatea precară a mediului de locuire
    • Asistenţă medicală precară în special în mediul rural
    • Abandon şcolar şi analfabetism (peste 6000 de analfabeţi )
    • Desfiinţarea unor unităţi spitaliceşti
    • Reducerea numărului de paturi din unităţile medicale începând cu anul 2005
    • Numărul redus de medici  şi personal medical din unităţile medicale
    • Acces limitat la servicii medicale, condiţionat de lipsa veniturilor şi uneori de distanţa mare până la o unitate medical
    • Stilul de viaţă neechilibrat, stresul, practicile nesănătoase (fumat, consum de alcool), sedentarismul şi alimentaţia nesanogenă a populaţiei
    • Influenţa factorilor de mediu este redusă asupra stării de sănătate a populaţiei

Elementele demografice analizate prezintă diferenţieri la nivelul localităţilor din judeţul Botoşani:

  • Rata mortalităţii prezintă valori peste media pe ţară de 12, 5‰ (2010) şi este mai mare în mediul rural (12,7‰) faţă de mediul urban (10‰), precum şi cu valori mai mari pentru populaţia vârstnică
  • La nivel spaţial mortalitatea variază în anul 2011 între 9‰ (Bucecea ) şi 19‰ (Corlăteni )
  • Rata mortalităţii pe cauze de boli prezintă valori ridicate la nivelul judeţului: bolile aparatului circulator deţin supremaţia în judeţul Botoşani cu 61 %, urmate de tumori (19%), bolile aparatului digestiv (6%), boli infecţioase si parazitare (5%) şi leziuni traumatice şi otraviri (4%)
  • Mortalitatea prin boli ale aparatului circulator  şi prin tumori se menţine ridicată, dar scade mortalitatea prin boli ale aparatului respirator, digestiv, boli infecţioase şi parazitare
  • Mortalitatea infantilă are o evoluţie oscilantă în perioada 2001-2011: înregistrând două vârfuri cu valori mari de 26,9‰ în 2001 şi 24,2‰ în 2004, în restul anilor fiind în scădere. La nivelul anului 2011 era de 10,6‰, peste media pe ţară de 9,8‰
  • Mortalitatea infantilă se datorează în mare parte unor afecţiuni perinatale şi afecţiuni ale aparatului respirator
  • La nivel spaţial mortalitatea infantilă varia în anul 2011 între  15 ‰ şi cea mai mare valoare 153,8‰  înregistrată la Blândeşti
  • Morbiditatea se menţine ridicată ( mai mare în mediul urban faţă de mediul rural), cele mai frecvente îmbonăviri fiind cele datorate bolilor aparatului respirator (55%), circulator (15%), digestiv (11%), la care se adaugă şi boli cronice (diabet, boli ulceroase, boli hipertensive)
  • Ø  Speranţa de viaţă în judeţul Botoşani în perioada 2000-2011 arată o uşoară creştere a de la 70,33 de ani în anul 2000 la 72, 64 de ani în 2011.
  • Indicele de sănătate  calculat în anul 2011 pentru judeţul Botoşani este de 0,281 ceea ce indică o  scădere faţă de anul 2000 (0,726). Variaţia indicelui este între cea mai mică valoare  înregistrată în oraşul Bucecea 0,072, şi cea mai mare  valoare în localitatea Viişoara  de 0,514. Astfel cele mai multe localităţi din judeţul Botoşani se încadrează după valorile indicelui de sănătate în areale cu sănătate satisfăcătoare sau acceptabilă
  • Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei  judeţului Botoşani a fost posibilă  în perioada 2001-2011 datorită programelor de conştientizarea a populaţiei şi campaniilor de prevenire a îmbolnăvirilor desfăşurate de instituţiile statului: Ministerul Sănătăţii, D.S.P. Botoşani şi o serie de ONG-uri.

Galerie foto de la susținerea publică a lucrării

???????????????????????????????

???????????????????????????????

???????????????????????????????

???????????????????????????????

???????????????????????????????

???????????????????????????????

Materiale de prof. Teodora Estera Ursulică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s