Laurianul nu e un liceu, e o familie!

Zilele liceului: vernisaj Ionuț Sinescu

Duminică, 28oct, a avut loc , în cadrul ”Zilelor liceului”, vernisajul expoziției de fotografie ”Vârste” de Ionuț Sinescu, absolvent al CN ”AT Laurian”. Evenimentul a avut loc în Sala de Granit, Corp B, în prezența elevilor, absolvenților, profesorilor și foștilor profesori ai ”AT Laurian”. Prezentare de Dumitru Agachi, fost elev al Colegiului.

Suflet de privitor

”Unora le-ar părea lipsit de interes interspațiul dintre vegetal și uman, cel mult poeții se mai leagănă într-un astfel de balansuar. Însă la Ionuț Sinescu tocmai acea fantă, care mai degrabă unește decît desparte, pare surprinzător de îngustă. În fotografiile sale, prin fanta (era sa spun fenta!) de lumină te face să vezi îngerul trecînd cu ușurință, întîmpinat de alăturarea simbolică a celor două mîini, umană și vegetală, așteptîndu-l și salutîndu-l îngemănate.

Creanga sculpturală uscată ca o mumie susține carnația efemeră într-o matrice a trecerii, ca însăși luntrea romantică. Numai că la Sinescu romantismul e subiacent și ascuns. În locul unui peisaj reproductibil în afișe, pe cărți poștale și, mai nou, pe face book , sufletul de privitor e uimit de ceea ce relevă frumosul aspru.

În mijlocul lumii tocmai privitul la detalii e fascinant pînă cînd, ca orice urmă pe nisip, larma noastra cotidiană dispare în absolutul valului nivelator. Pasul prea greu al omului e salvat de sugestia unui fluture mineral și tîrîtor spre niciunde, pe care îl surprinde obiectivul camerei și sufletul privitorului.

Dincolo de tehnici fotografice actuale, unele enervant de manipulatorii, fotografia care rezistă e cea din spatele unui subiect inspirat. Așa cum se întîmpla și pe vremea clasicilor, monocromia gri seduce prin subtilitatea umbrelor. Aș spune că înainte de a fi culoare, pictura este lumină iar fotografia umbră. Cu umbrele știe privitorul să creeze vraja trecerii în secvența pe care o îngheață.

A vedea îngerul în orice femeie nu ține doar de un ”aparat” performant, e nevoie și de un suflet de privitor. Al unora e mai exersat în a simți vîntul într-un stufăriș, muzicanți, pictori, fotografi fiind. Al privitorului e însă capabil să prindă, ei da, chiar și ”îngerul” cuibărit în orice femeie, iar Ionuț Sinescu știe să privească. ”Oglindirea” femeii în carnația ei vulnerabilă e ”angelologie” pură. Femeia din peisajele lui Ionuț Sinescu e frumoasă tocmai în adormirea fotografică. Șansa de a surprinde dansul îngerului eliberat într-un astfel de vis e însăși arta fotografului…”

Coordonator: prof. dr. Elena Agachi

Foto: Lucian Andriuc

Anunțuri

3 responses

  1. va multumesc!

    Noiembrie 27, 2012 la 16:00

  2. Pingback: Al patrulea vernisaj în Sala de Granit- CN ”AT Laurian”, Botoșani | Atlaurian's Blog

  3. Pingback: Drumul absolvenților | Atlaurian's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s