Laurianul nu e un liceu, e o familie!

Personalități ale Laurianului: dl. Cristian Bădiliță

(Expoziția C. Bădiliță – Liliana Grecu, expoziție permanentă pe holul liceului ”A.T. Laurian”, Corpul B)

     Avea dreptate marele cronicar, Miron Costin, când afirma că „Nasc şi la Moldova oameni”, deoarece încă suntem martori la naşterea multor talente şi valori pe acest meleag.

Diferenţa între o vedetă şi un model este aceeaşi cu diferenţa între un trandafir de plastic şi unul natural. Vedeta artificială nu are „miros”. În plus, modelul se defineşte printr-o anumită generozitate. El dăruieşte altora, nu se exhibă doar pe sine.”(Cristian Bădiliță)

Domnul Cristian Bădiliță s-a născut în oraşul Săveni, judeţul Botoşani, unde a locuit până la vârsta de 14 ani. Apoi s-a stabilit la Botoşani, urmând liceul August Treboniu Laurian, secţia matematică-fizică. A debutat în revista Ateneu, suplimentul ”Caiete botoşănene”, cu poeme, în 1984.  Al doilea debut, tot cu poezie, a avut loc în revista ieşeană Cronica, în 1986. După experienţa traumatizantă a serviciului militar, relatată în Nodul gordian, a urmat, doi ani, cursurile Facultăţii de litere din Bucureşti, secţia română-franceză, avându-i ca mentori pe Cornel Mihai Ionescu, Florea Fugaru, Ioan Pânzaru şi Pan M. Vizirescu, ultimul supravieţuitor de marcă al revistei Gândirea. Din 1990 s-a transferat la secţia de limbi clasice. În 1991-1992 studiază teologia la Seminario Conciliar din Madrid, împreună cu Cristian Langa şi Iuliu Cristian Arieşanu, unde-i va avea ca profesori pe patrologul Juan Ayan Calvo şi pe fenomenologul religiei, Juan Martin Velasco, a cărui Introducere în fenomenologia religiei, o va traduce şi publica la editura Polirom.

A predat limbă şi literatură greacă veche la universitatea din Timişoara, instalându-se în Franţa din 1995, împreună cu soţia lui, Smaranda Bădiliţă, specialistă în Philon din Alexandria. Este doctor în istoria creştinismului antic al Universităţii Paris IV Sorbona cu teza Les métamorphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Eglise, calificativul summa cum laude. În Occident s-a specializat în literatura patristică greacă şi latină, făcând parte şi din grupul de traducători ai Bibliei de la Alexandria sub coordonarea lui Marguerite Harl. În 2001 a început o colaborare cu New Europe College din Bucureşti, organizând două colocvii internaţionale despre Ioan Casian şi despre actualitatea Părinţilor Bisericii. Tot în cadrul Colegiului Noua Europă a coordonat, din 2003 până în 2011, împreună cu Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu, traducerea comentată a Septuagintei, proiect publicat în colaborare cu editura Polirom şi Fundaţia Anonimul. A coordonat prima editare ştiinţifică a Scrierilor lui Nicolae Steinhardt, aparute la editura Humanitas. în prezent lucrează la o traducere comentată a Noului Testament.

A.S:  Bacovia a scris poezia” Liceu” cu acel “Liceu, cimitir al tinereții mele”. Mark Twain  spunea“Nu am lăsat niciodată școala să stea în calea educației mele”. Și Blaga  cu poezia „Copiii’’ cu acel vers sublim “Ei nu trăiesc în lumea/De tin’ creată… ”. Din această perspectivă, domnule Cristian Bădiliță, vă rog  să ne  oferiți câteva ,, Exorcizări” pentru ”laurieni”.

C.B: Prima exorcizare: o viaţă întreagă ne străduim să uităm tot ce-am trăit şi învăţat în cei câţiva ani de liceu (şi bune şi rele); când reuşim să uităm e prea târziu.

A doua (şi ultima): în doar câţiva ani de liceu învăţăm tot ceea ce nu vom putea uita într-o viaţă întreagă. Cu excepţia unui singur lucru (pe care l-am uitat sau nu vi-l pot destăinui acum). Temă pentru umătorii douăzeci de ani.

A.S: Anul de grație 2012. Cristian Bădiliță este om, și ca orice om este supus greșelii. Zeii sunt totuși îndurători  și îi oferă șansa de a fi din nou elev de clasa a XI-a. Înainte de toate, trebuie să aleagă cum  ar vrea să fie liceul, profesorii, colegii și chiar părinții. Deci, domnule Cristian Bădiliță, cum ați vrea să fie liceul, profesorii, colegii, părinții?

C.B:Ehe, cum văd, năstruşnică-ntrebare.

Să le luăm la rând pe fiecare :

liceul să nu fie, ori să fie

din când în când : franceză, poezie

un pic de greacă veche, Jethro Tull,

balcanic moft, dar şi occidental.

Profesorii? Socrate, Origen,

Toma d’Aquin şi alţii de ăst gen.

Colegii, cam aceiaşi care-au fost;

părinţii sunt un dat.

Răspuns-am prost ?

A.S: Am citit că ați trecut la catolicism.Nu credeți că făcându-vă dumneavoastră un bine, smintiți pe alții?

C.B: Greco-catolicismul (nu catolicismul) e plinirea ortodoxiei în adâncul sufletului meu. Dacă e spre binele lor, de ce să nu se „smintească” şi alţii?

Interviu de Amalia Siminiceanu, XI G, apărut în ziarul Liceului, ”ATLNews”, ediție specială , de ”Zilele liceului, nov., 2012”

Mulțumim domnului Cristian Bădiliță pentru gândurile și ideile împărtășite.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s