Laurianul nu e un liceu, e o familie!

Proiectul ”Aspecte ale procesului de învăţământ în Colegiul Naţional “A.T.Laurian” Botoşani” – decembrie-ianuarie2011-2012 (sondaj de opinie)

Acest proiect se datorează unei idei a sociologului Mihai Claudiu Popovici, fost elev al Laurianului. Ideea de a ne face o evaluare internă a procesului de învățământ, a comportamentului elevilor noștri ni se pare de o importanță vitală pentru demersurile noastre, ca profesori și ca și instituție.

Faptul că publicăm un fragment important din acest sondaj se datorează unei puneri a lucrurilor pe făgașul lor real, cu probe, datorate răspunsurilor sincere ale elevilor noștri. Cei care vin spre Laurian trebuie să știe că suntem transparenți și orice alte ”surse” de analiză nu sunt decât rodul imaginației bogate a celor care le pun în circulație. Vreau să amintesc și faptul că acest sondaj nu face decât să confirme analiza pertinentă pe care a făcut-o, nu de mult, și ARACIP-ul , analiză în urma căreia, Laurianul a obținut trei calificative de ”excelent”, lucru unic între liceele din Moldova, din câte ni s-a spus. Unul dintre aceste calificative fiind pentru activitatea nostră pe bloguri, am considerat oportun, alături de colegii mei din conducerea liceului, să dăm publicității, pe blog, acest sondaj cât se poate de profesionist.

Prof. dr. Elena Agachi, coordonator de propiecte și programe

Dau, acum, cuvântul lui Mihai Claudiu Popovici:

” Un studiu de asemenea dimensiuni se face, de obicei, la o scară mult mai largă şi urmăreşte cuantificarea opiniilor, intenţiilor sau obişnuinţelor de consum pe un eșantion de  populaţie cât mai extinsă numeric şi geografic. Simpla precizare că un eşantion este considerat reprezentativ, pentru populaţia României, dacă are în jur de 1500 de chestionare efectuate, vorbeşte, cred, de la sine. În acest context, intervievarea unui număr de circa 300 de elevi ai Colegiului Naţional „A.T.Laurian” duce, în mod inevitabil, la o acurateţe a datelor obţinute, erorile pe care marja de eroare stabilită de metodologie le permite fiind, aproape în totalitate, eliminate.

I.1. Secţiunea cantitativă

Secţiunea cantitativă a constat în aplicarea unui chestionar pe un eşantion reprezentativ pentru elevii claselor IX-XII ale Colegiului Naţional „A.T.Laurian”. S-a propus un număr de 302 de chestionare (aproximativ 30% din numărul total de elevi.

II. Secţiunea cantitativă

II.1. Atitudini faţă de educaţie în general

II.1.1. Reuşita în viaţă, factori determinanţi

Q9a Şansele de a reuşi în viaţă cresc dacă ai studii
Frequency Valid Percent
Cu totul de acord 237 78,5%
Parţial de acord 46 15,2%
Parţial dezacord 5 1,7%
Total dezacord 4 1,3%
NŞ/ NR 10 3,3%
Total 302 100%
     

 Șansele de a reuşi în viaţă cresc dacă ai studii

Reiese că elevii claselor a 9-a sunt de acord în cea mai mare măsură (85,5%) cu rolul studiilor pentru reuşita în viaţă, în timp ce procentul cel mai mic de răspunsuri pentru varianta Cu totul de acord a fost acumulat de elevii claselor a 11-a.

Q9b Şansele de a reuşi în viaţă cresc dacă te naşti cu o inteligenţă deosebită sau cu un talent deosebit
Frequency Valid Percent
Cu totul de acord 100 33,1%
Partial de acord 142 47%
Partial dezacord 40 13,2%
Total dezacord 8 2,7%
NS/ NR 12 4%
Total 302 100%
În ceea ce priveşte bunăstarea familiei ca factor care ar influenţa reuşita în viaţă accentul se deplasează vădit în direcţia opţiunilor intermediare (Parţial de acord, Parţial dezacord). Acestea întrunesc un total de 67,9%.

 Munca, înţeleasă ca factor determinat pentru reuşita în viaţă întruneşte, de această dată opţiunile pozitive cumulate a 88,4% dintre respondenţi (Cu totul de acord + Parţial de acord).Q9d Şansele de a reuşi în viaţă cresc dacă munceşti mult
Frequency Valid Percent
Cu totul de acord 187 61,9%
Partial de acord 80 26,5%
Partial dezacord 15 5%
Total dezacord 10 3,3%
NS/ NR 10 3,3%
Total 302 100%

Sansele de a reusi in viață, dacă muncești mult scad , pe măsură ce trece timpul, clasele a 11 si a 12 a cred in procente de 56%.

Munca în străinătate, ca factor al reuşitei în viaţă, prezintă, oarecum surprinzător, o distribuţie mai echilibrată a răspunsurilor, cu accent mai degrabă pe dezacord parţial sau total. (30,5% sunt în Dezacord parţial, în timp ce 28,5% sunt în Dezacord total).11,2% considera ca sunt cu totul de acord.

Educaţia înaltă a părinţilor întruneşte cele mai multe răspunsuri pe segmentul intermediar-pozitiv: Parţial de acord 41,4%, Parţial dezacord 22,5%, respectiv Cu totul de acord 22,5%.

În cazul legăturilor în politică ale părinţilor care ar influenţa reuşita în viaţă, accentul se deplaseză din nou în direcţia dezacordului parţial (25,8%), respectiv a celui total (39,4%).Denotă maturitate în gândire. Doar 13% din elevi considera ca funcția politică a părinților lor ar influența reușita lor în viață.

Din totalul de factori ai reușitei în viață, elevii au selectat, în primele rânduri pe următorii:

Analiza factorilor care au importanţă pentru reuşita în viaţă relevă procentele cele mai ridicate pe următoarele variante de răspuns: Ai studii (78,5% Cu totul de acord), Inteligenţa sau talentul (47% Parţial de acord), Familie înstărită (43,4% Parţial de acord), Munca (61,9% Total de acord), Munca în străinătate (30,5% Parţial dezacord), Educaţia înaltă a părinţilor (41,4% Parţial de acord), Legăturile în politică ale părinţilor (39,4% Total dezacord).

II.1.2.

II.1.2. Profesorul ideal

Imaginea profesorului ideal, aşa cum apare ea în viziunea elevilor care au răspuns la întrebările studiului, a fost analizată cu ajutorul unei întrebări duble care cerea, în primul rând, selectarea dintr-o listă de 13 calităţi, pe care ar trebui să le aibă un profesor, a unui număr de maxim 5. S-a considerat că o simplă adunare a caracteristicilor selectate nu este suficientă şi, în consecinţă, s-a cerut respondenţilor să ordoneze caracteristicile în funcţie de importanţa pe care ei o le-o acordă. Astfel, dacă o caracteristică a fost numită drept cea mai importantă dintre cele selectate, a primit 5 puncte, a doua 4 puncte ş.a.m.d.

Astfel, pe primul loc se situează pregătirea profesională care a întrunit un număr de 1150 puncte (181*5+33*4+22*3+14*2+19*1), urmată de două atribute oarecum apropiate semantic: să vorbească pe înţelesul elevilor (672 puncte) şi să fie apropiat de elevi (596 puncte).

Astfel, pe primul loc se situează pregătirea profesională care a întrunit un număr de 1150 puncte (181*5+33*4+22*3+14*2+19*1), urmată de două atribute oarecum apropiate semantic: să vorbească pe înţelesul elevilor (672 puncte) şi să fie apropiat de elevi (596 puncte). Astfel, pe primul loc se situează pregătirea profesională care a întrunit un număr de 1150 puncte (181*5+33*4+22*3+14*2+19*1), urmată de două atribute oarecum apropiate semantic: să vorbească pe înţelesul elevilor (672 puncte) şi să fie apropiat de elevi (596 puncte).

Dacă ar fi să dăm o definiţie profesorului ideal, în viziunea elevilor Colegiului Naţional „A.T.Laurian”, aceasta ar avea următoarea formă: o persoană bine pregătită profesional, care vorbeşte pe înţelesul elevilor şi care este apropiat de ei şi de preocupările acestora. Este semnificativ faptul că atributele situate pe locurile 2, respectiv 3 în acest clasament depăşesc cu mult cotele pe care le au atribute cum ar fi obiectivitatea, capacitatea de a impune ordinea şi disciplina sau cea de a fi un bun organizator.

1. Bine pregătit profesional 1150
2. Să vorbească pe înţelesul lor 672
3. Apropiat de elevi 596
4. Să fie un om educat 451
5. Simţul umorului 365
6. Obiectiv 287
7. Să impună ordinea şi disciplina 261
8. Îngăduitor 244
9. Bun organizator 218
10. Să îşi recunoască greşelile 176
11. Să creadă în D-zeu 72
12. Să fie de aceeaşi religie 48
13. Să se îmbrace bine 28

 

II.2 Atitudini, percepţii şi practici în Colegiul Naţional „A.T.Laurian”

II.2.1. Grad de mulţumire faţă de şcoală/ profesori, conducere

Analiza gradului de mulţumire faţă de şcoala în care învaţă elevii intervievaţi denotă opţiuni preponderent pozitive (50,3% Destul de mulţumit, respectiv 43,4% Foarte mulţumit), în timp ce doar 5,3% (suma răspunsurilor Deloc mulţumit, respectiv Nu prea mulţumit) se declară nemulţumiţi într-o proporţie mai mare sau mai mică de şcoala în care învaţă.

Segmentarea funcţie de anul de studiu arată cele mai ridicate valori pe clasele a a 10-a (57,4% se declară Foarte mulţumiţi) şi a 12-a (59,4% Foarte mulţumiţi), în timp ce valorile cele mai scăzute se înregistrează pe anii terminali: 9,4% dintre elevii claselor a 12-a se declară Nu prea mulţumiţi de şcoala în care învaţă.

La întrebarea vizând gradul de mulţumire faţă de profesorii care predau în Colegiul Naţional „A.T. Laurian”, dincolo de procentele ridicate pentru opţiunile pozitive (68,2% Destul de mulţumit, respectiv Foarte mulţumit 17,2%), se remarcă, pe de o parte, o migraţie semnificativă către opţiunea intermediară (de această dată procentul celor care declară că sunt destul de mulţumiţi este de circa 4 ori mai mare decât procentul celor foarte mulţumiţi) şi, pe de altă parte, o creştere semnificativă a opţiunilor negative (12,4% dintre respondenţi sunt nemulţumiţi într-o măsură mai mare sau mai mică de profesorii care predau la clasele lor).

Q2 Cât de mulţumiţi sunteţi de profesorii din şcoala dvs.?
Frequency Percent
Deloc mulţumit 3 1%
Nu prea mulţumit 37 12,3%
Destul de mulţumit 206 68,2%
Foarte multumit 52 17,2%
NS/ NR 3 1,3%
Total 302 100%

 

Întrebarea privind gradul de mulţumire faţă de conducerea Colegiului Naţional „A.T.Laurian” întruneşte, deasemenea, majoritatea opţiunilor pozitive: 43,7% Destul de mulţumit, respectiv 35,8% Foarte mulţumit. Pe de altă parte, se remarcă o creştere a nivelului de nemulţumire, în sensul că 19,5% (suma răspunsurilor Deloc mulţumit şi Nu prea mulţumit) dintre elevii intervievaţi se declară nemulţumiţi, în diverse grade, de conducerea şcolii.

Segmentarea funcţie de anii de studiu (Tabelul 13) indică valorile cele mai ridicate pentru clasele a 9-a (55,5% foarte mulţumiţi de conducerea şcolii) şi a 10-a (destul de mulţumiţi de conducerea şcolii). În acelaşi timp valorile negative cele mai ridicate se înregistrează pe segmentul claselor a 11-a (25,5%), respectiv a 12-a (20,3%) pentru valoarea nu prea mulţumit

Motivele nemultumirii: cele mai frecvente:

Total 83 nemultumiti.Nemultumirea fata de unii profesori (nu au rabdare, sunt nervosi) 14 mentiuni
Uniforma impusa 14 mentiuni
Modul de notare, predare, ascultare 7 mentiuni
Severitatea profesorilor 7 mentiuni
Abordarea lectiilor, mod de predare si notare 6 mentiuni
Program incarcat/ prea multe teme 6 mentiuni
Mobilier vechi (corpul A), frig in clasa, fara lumina 4 mentiuni
Lipsa de implicare din partea unor profesori 3 mentiuni
Profesorii favorizeaza anumiti elevi 4 mentiuni
Profesorii pot intarzaia/ vorbi la telefon 3 mentiuni
Lipsa fumoarului vechi 2 mentiuni
Profesorii nu iau in considerare opiniile noastre 2 mentiuni
Colegi dezinteresati 2 mentiuni
Conducerea scolii actioneaza fara acordul elevilor/ severitatea directorului 2 mentiuni
Laboratoare lipsa in corpul vechi 1 mentiuni
Prea multe teme 1 mentiuni
Prea putine activitati in afara orelor de curs 1 mentiuni
Pregatirea pt BAC este neserioasa 1 mentiuni
Profesorii ne tin in pauze 1 mentiuni
Profesorii sunt indulgenti cu cei care absenteaza de la ore 1 mentiuni
Unii profesori jignesc 1 mentiuni

 

O analiză segmentată pe clase relevă o distribuţie unitară a răspunsurilor negative, mai concret faptul că gradul de nemulţumire nu este specific unei anumite clase, ci este „împrăştiat pe toate segmentele”.

De ce sunt mulțumiți:

Calitatea profesorilor 145 mentiuni
Şcoala modernă/ dotată 99 mentiuni
Colaborare profesor-elev 46 menţiuni
Elevi bine pregătiţi 46 menţiuni
Tradiţia liceului 40 menţiuni
Performanţele şcolii 32 menţiuni
Activităţi şcolare şi extraşcolare 28 menţiuni
Relaţia de prietenie 25 menţiuni
Serioitate/ professionalism din partea profesorilor 22 menţiuni
Colegii 15 menţiuni
Atmosfera plăcută 14 menţiuni
Organizarea şcolii 12 menţiuni
Libertatea de exprimare 11 menţiuni
Flexibiliate 4 menţiuni
Implicarea directoarei şi a profesorilor 1 menţiune
Orar lejer 1 menţiune
Total 541 Menţiuni

II.2.2. Percepţia apartenenţei la instituţia de învăţămînt şi la profil/ specializare

Modul în care elevii intervievaţi înţeleg apartenenţa la Colegiul Naţional „A.T.Laurian” a fost analizat cu ajutorul întrebării dacă liceul la care învaţă îi reprezintă. S-au pronunţat în favoarea acestei afirmaţii (fie parţial 36,4%, fie total 38,7%) 75,1% dintre elevii care au răspuns la chestionar. Pentru o variantă neutră (nici acord, nici dezacord) s-au pronunţat 19,2%.

La întrebarea dacă liceul pe care îl urmează îi va ajuta în carieră, răspunsurile pozitive întrunesc acordul total sau parţial a 82,4% dintre elevii intervievaţi. Pe o poziţie neutră se situează 11,9% dintre cei intervievaţi. Pe măsură ce anul de studiu este mai ridicat Acordul total scade.

La întrebarea Q8c Dacă aş avea posibilitatea, m-aş muta la alt liceu, răspunsurile elevilor intervievaţi sunt majoritare negative, cu accent vizibil pe varianta Dezacord total (72,5%).

Comparativ cu întrebarea anterioară, ideea de a schimba profilul/ specializarea adună mult mai multe răspunsuri pozitive (Acord total + Acord parţial = 16,6%).

II.2.3. Relaţiile între elevi

Gradul de coeziune al colectivului a fost analizat cu ajutorul a două întrebări complementare sub forma acordului faţă de două afirmaţii Mă înţeleg bine cu colegii de clasă, respectiv Mă întâlnesc cu colegii şi în afara orelor de curs.

 Q8d Mă înţeleg bine cu colegii de clasă
Frequency Valid Percent
Acord total 127 42,1%
Acord parţial 109 36,1%
Nici acord, nici dezacord 38 12,6%
Dezacord parţial 11 3,6%
Dezacord total 4 1,3%
NŞ/ NR 13 4,3%

La întrebarea dacă vă întâlniţi cu colegii şi în afara orelor de curs acordul (total sau parţial) a întrunit 54,9% opţiuni cumulate, pentru varianta de mijloc optând 25,2% dintre cei intervievaţi, în timp ce dezacordul (parţial sau total) întruneşte 15,6% opţiuni cumulate

II.2.4. Relaţia diriginte-elev

Relaţia diriginte-elev a fost analizată cu ajutorul întrebării privind modul în care elevii intervievaţi percep atitudinea dirigintelui faţă de ei, prietenos sau autoritar. Răspunsurile majoritare se situează pe segmentul acordului (parţial sau total), respectiv 63,6%.

Segmentarea pe an de studiu arată valoarea cea mai ridicată pentru clasele a 9-a: 41,9% dintre cei intervievaţi fiind în Acord total cu afirmaţia că dirigintele se poartă prietenos, pentru celelate clase valorile fiind mult mai echilibrate.

II.2.5. Frecvenţa interacţiunilor diriginte-părinţi

Colaborarea diriginte-părinţi, aşa cum reiese ea din declaraţiile elevilor care au răspuns la chestionar indică procente omogene pentru varianta că, cel puţin o dată în acest an şcolar dirigintele a vorbit cu părinţii (în jur de 60%, cu ceva în plus pe segmentul claselor a 9-a, 66,4%). Dezacordul este exprimat de 7,6% dintre cei intervievaţi.

II.2.6. Atractivitatea orelor de curs

Atitudinea elevilor faţă de orele de curs, modul în care ei percep gradul de atractivitate al orelor arată, oarecum surprinzător, o omogenitate a răspunsurilor; astfel între acordul total cu afirmaţia deseori la orele de curs mă plictisesc şi dezacordul total se remarcă aproape o egalitate a procentelor, 13,6%, respectiv 15,2%. O diferenţă mai semnificativă se remarcă pe segmentul acordului/ dezacordului parţial, 15,6%, respectiv 28,1%, procentul din urmă fiind şi cel mai ridicat procent înregistrat. Este îngrijorător, totuşi, numărul ridicat al elevilor care declară că se plictisesc la orele de curs.

Q8h Deseori la orele de curs mă plictisesc
Frequency Valid Percent
Acord total 41 13,6%
Acord parţial 47 15,6%
Nici acord, nici dezacord 71 23,5%
Dezacord parţial 85 28,1%
Dezacord total 46 15,2%
NŞ/ NR 12 4%
Total 302 100%

 

Chiar dacă procentele înregistrate la întrebarea anterioară sunt destul de ridicate pe segmentul celor care declară că se plictisesc la orele de curs, elevii intervievaţi se declară, în majoritate ca nefiind de acord să renunţe la ore în favoarea ieşirii la un suc. (68,9%).

Astfel, 34,1% dintre cei intervievaţi declară că uneori se simt relaxaţi, ca în vacanţă la ore, în timp ce 45,7% au acest sentiment rareori.

Orele sunt stresante/ prea multe sarcini, uneori pentru 49,3% dintre elevii chestionaţi, rareori pentru 23,8%; un procent ridicat se înregistrează şi pe varianta de răspuns deseori – 21,5%.

41,1% dintre elevii intervievaţi declară că rareori ar prefera să fie oriunde altundeva decât la ore, 32,1% au acest sentiment uneori, în timp ce 13,9% deseori. 46% declară că sarcinile pe care le primesc la orele de curs sunt solicitante, dar plăcute uneori, 23,2% rareori. 42,4% dintre cei intervievaţi declară că rareori se simt plictisiţi, fără chef de nimic la ore, în timp ce 35,1% au acest sentiment uneori.

II.2.7. Dificultatea programei şcolare şi percepţia modului de notare

Sarcinile cuprinse în programa şcolară sunt considerate de către elevii intervievaţi ca nefiind nici extrem de multe, nici extrem de puţine, astfel explicându-se procentul cel mai ridicat obţinut de varianta de răspuns Nici acord, nici dezacord faţă de afirmaţia programa şcolară este prea încărcată şi nu reuşesc să fac faţă cerinţelor (22,8%). Cea mai mare valoare în direcţia afirmaţiei că programa şcolară este prea încărcată se regăseşte la nivelul claselor a 9-a, pe valoarea acord parţial (22,7%)

Modalitatea de notare a fost analizată cu ajutorul a două întrebări, prima vizând felul în care elevii consideră că le-au fost apreciate performanţele şcolare, a doua vizând explicarea noteleor primite. Pentru prima întrebare au fost efectuate segmentări atât în funcţie de clasă, cât şi în funcţie de profil. Astfel, datele obţinute arată că 44% dintre cei intervievaţi afirmă că au primt rareori note mai mici decât meritau, în timp ce 35,1% declară că uneori acest lucru s-a întâmplat. Cele mai mari valori pentru cei care consideră că au fost evaluaţi mai slab decât meritau se înregistrează pe segmentele claselor a 11-a şi a profilului matematică-informatică. 31,2% dintre cei chestionaţi declară că doar uneori nu li s-au explicat notele primite, în timp ce 30,1% afirmă că acest lucru s-a întâmplat rareori.

II.2.8. Violenţa în şcoală

Analiza violenţei în şcoală, atât sub forma ei verbală, cât şi sub cea fizică a dat următoarele rezulate: 4,6% dintre elevii care au răspuns la întrebările din chestionar au declarat că deseori au fost jigniţi de către profesori, 14,9% uneori, în timp de 32,8% rareori. Asta înseamnă că un procent de 52,3% consideră că, cel puţin o dată au fost jigniţi de către profesorii lor. Cum era şi anticipabil, violenţele (fizice sau verbale) sunt mai frecvente în cazul interacţiunilor dintre elevi: 26,8% declarând că rareori au fost jigniţi/ loviţi de către colegi, 6% uneori, în timp ce 2,6% declară că li s-a întâmplat acest lucru deseori. Conflictele cu personalul şcolii sunt şi ele extrem de reduse numeric, 93,4% declarând că niciodată nu au fost jigniţi/ loviţi de către personalul şcolii. (administrator , muncitori).

II.2.9. Atitudinea părinţilor faţă de şcoală

Din declaraţiile elevilor intervievaţi părinţii sunt la curent cu situaţia lor şcolară (59,9% Cu totul de acord cu afirmaţia, 32,8% Parţial de acord. Părinţii îmi spun deseori să învăţ (84,4% răspunsuri cumulate.

Q21d Părinţii lucrează mult şi nu au timp să mă verifice
Frequency Valid Percent
Cu totul de acord 30 9,9%
Parţial de acord 81 26,8%
Parţial dezacord 121 40,1%
Dezacord total 63 20,9%
NŞ/ NR 7 2,3%
Total 302 100%
Q21e Părinţii vin deseori la şcoală să vorbească cu dirigintele sau profesorii
Frequency Valid Percent
Cu totul de acord 43 14,2%
Parţial de acord 128 42,4%
Parţial dezacord 84 27,8%
Dezacord total 40 13,2%
NŞ/ NR 7 2,3%
Total 302 100%

II.3. Obişnuinţe de consum cultural/ mediu familial

La întrebarea privind importanţa anumitor aspecte în viaţa de familie, cele mai ridicate valori pentru valoarea Foarte important au fost înregistrate pe itemii familie (83,4%), a şti cât mai multe (50,3%), dragoste (43,4%), respectiv muncă (42,4%); valorile cele mai scăzute s-au înregistrat pe itemii politică (Nu prea important 37,1%) şi sexualitate (Nu prea important – 26,8%).

Q11a Cât de des vă uitaţi la tv?
Frequency Valid Percent
Niciodată 13 4,3%
Mai rar 46 15,2%
De câteva ori pe lună 17 5,6%
De câteva ori pe săptămână 67 22,2%
Zilnic 158 52,3%
NR 1 0,3%
Total 302 100%

 

Q11c Citiţi/ răsfoiţi ziare reviste?
Frequency Valid Percent
Niciodată 7 2,3%
Mai rar 57 18,9%
De câteva ori pe lună 92 30,5%
De câteva ori pe săptămână 109 36,1%
Zilnic 35 11,6%
NR 2 0,7%
Total 302 100%

 

Q11c Navigaţi pe internet?
Frequency Valid Percent
Mai rar 3 1%
De câteva ori pe lună 1 0,3%
De câteva ori pe săptămână 35 11,6%
Zilnic 261 86,4%
NR 2 0,7%
Total 302 100%

 

De departe, o duminică perfectă înseamnă, pentru elevii Colegiului Naţional „A.T.Laurian”, una cu plimbări discuţii (89,4%), urmată, în ordinea descrescătoare a opţiunilor de privitul televizorului (50%) şi de luat masa la restaurant (48,7%).

Q24. Menţionat Nemenţionat NR
1) Mici/ grătare 34% 64,% 1%
2) Bere/ alcool 20,9% 78,5% 0,6%
3) Privit televizorul 50% 49,7% 0,3%
4) Ascultat radioul 20,9% 78,5% 0,6%
5) Citit cărţi 52,3% 47% 0,7%
6) Plimbare, discuţii 89,4% 10,3% 0,3%
7) Luat masa la restaurant 48,7% 50,7% 0,7%
8) Fotbal, sport 41,4% 58,3% 0,3%
9) Mers la biserică 41,4% 58,3% 0,7%

 

Procentele înregistrate la întrebările care vizează fumatul, consumul de alcool sau droguri, chiar dacă nu sunt alarmante necesită anumite măsuri corective. Astfel, 18,9% dintre cei intervievaţi declară că fumează zilnic, 3,6% de câteva ori pe săptămână, 3,3% de câteva ori pe lună iar 13,9% foarte rar. Pentru consumul de alcool procentele sunt următoare: 0,7% (2 cazuri) zilnic, 5,3% (16 cazuri) de câteva ori pe săptămână, 23,2% de câteva ori pe lună. Pentru consumul de droguri cel mai alarmant procent se regăseşte pentru valoarea foarte rar (6,6% – 20 de cazuri).

Q16a Aţi consumat/ consumaţi droguri?
Frequency Valid Percent
Zilnic 1 0,3%
De câteva ori pe săptămână 1 0,3%
De câteva ori pe lună 6 2%
Foarte rar 20 6,6%
Niciodată 272 90,1%
NR 2 0,7%
Total 302 100%

 

Grad de toleranţă

Nivelul de toletanţă a fost măsurat printr-o întrebare oarecum inedită, în sensul că vizează menţionarea, dintr-o listă prestabilită, a unor persoane pe care elevii intervievaţi nu şi i-ar dori ca vecini. În topul „indezirabililor” se situează persoanele dependente de droguri (70,9%), alcoolicii (63,9%) şi persoanele care au suferit condamnări penale (61,3%). Rromii adună şi ei un procent ridicat (59,3%). La celalalt capăt al listei se situează cuplurile necăsătorite care trăiesc împreună (26,2%), persoanele de rasă diferită (26,8%) şi persoanele de altă religie (28,1%). Dincolo de gradul extrem de ridicat de intoleranţă remarcat (nicio categorie indicată nu întruneşte un procent mai mic de 25% de indezirabilitate), trebuie evidenţiat următorul aspect: cele mai ridicate valori le-au acumulat persoanele care, în mentalul colectiv, sunt asociate cu un anumit gen de tulburări sociale (atât dependenţa de droguri, alcoolismul, condamnările penale cât şi etnia rromă în ansamblu sunt asociate cu un tipsau altul de acţiuni împotriva mediului social).

Q23. Menţionat Nemenţionat NR
1) Persoane dependente de droguri 70,9% 29,1% 0%
2) Persoane de rasă diferită de a dvs 26,8% 72,2% 0,7%
3) Persoane care au SIDA 40,1% 58,9% 1%
4) Imigranţi 31,1% 68,6% 0,3%
5) Homosexuali 51,1% 48,3% 0,6%
6) Persoane de altă religie 28,1% 71,5% 0,4%
7) Alcoolici 63,9% 35,1% 1%
8) Cupluri necăsătorite care trăiesc împreună 26,2% 72,8% 1%
9) Oameni de altă etnie 32,1% 66,6% 1,3%
10) Rromi, ţigani 59,3% 39,7% 1%
11) Persoane care au suferit condamnări penale 61,3% 37,1% 1,6%

 

Nivel de trai

Răspunsurile pe care elevii intervievaţi le-au dat la întrebarea Q4 arată un grad mediu spre ridicat de mulţumire faţă de situaţia materială a familiei din care provin. Astfel, 46% se declară Destul de mulţumiţi, în timp 38,7% sunt, după propriile afirmaţii, Foarte mulţumiţi de situaţia materială a propriei familii. Mediu-superior. procentul real al elevilor intervievaţi care posedă cameră proprie se situează în jurul valorii de 85-87%.

Concluzii:

1. Analiza factorilor care au importanţă pentru reuşita în viaţă relevă procentele cele mai ridicate pe următoarele variante de răspuns: Ai studii (78,5% Cu totul de acord), Inteligenţa sau talentul (47% Parţial de acord), Familie înstărită (43,4% Parţial de acord), Munca (61,9% Total de acord), Munca în străinătate (30,5% Parţial dezacord), Educaţia înaltă a părinţilor (41,4% Parţial de acord), Legăturile în politică ale părinţilor (39,4% Total dezacord).

2. Dacă ar fi să dăm o definiţie profesorului ideal, în viziunea elevilor Colegiului Naţional „A.T.Laurian” aceasta ar avea următoarea formă: o persoană bine pregătită profesional, care vorbeşte pe înţelesul elevilor şi care este apropiat de ei şi de preocupările acestora.

3. Analiza gradului de mulţumire faţă de şcoală, profesori, respectiv conducere, arată pocente destul de ridicate pe opţiunile pozitive cumulate; astfel, 93,7% dintre elevii intervievaţi se declară destul sau foarte mulţumiţi de şcoala în care învaţă, 85,4%, de profesorii lor, în timp ce 79, 5% sunt destul sau foarte mulţumiţi de conducerea Colegiului Naţiona „A.T.Laurian”.

4. Cele mai frecvente aspecte pozitive sunt: calitatea professională a cadrelor didactice, relaţia profesorelev şi dotările şcolii; aspectele negative (subliniem, remarcate de un număr mult mai mic de elevi intervievaţi), ţin de nemulţumirile faţă de unii profesori (care fie nu au tact, fie nu îşi îndeplinesc sarcinile cu seriozitate, fie solicită foloase materiale de la elevi).

5. Analiza gradului în care elevii intervievaţi se simt reprezentaţi de liceul în care activează identifică trei sferturi (75,1%) dintre aceştia în acord total sau parţial cu aceast fapt; pe de altă parte, procente şi mai ridicate se înregitrează pe afirmaţia cum că acest liceu îi va ajuta în carieră (82,4%, procente cumulate de acord total sau parţial).

6. Peste 80% (83,1%) dintre elevii care au răspuns la chestionar declară că, dacă ar avea posibilitatea, nu s-ar muta la alt liceu. Pe de altă parte, 16,6% declară că ar schimba profilul/ specializarea, cele mai mari cifre identificându-se pe segmentul claselor a 11-a şi a profilului matematică-informatică. (dat fiind că una dintre variantele de răspuns a fost nici acord, nici dezacord, avem explicaţia faptului că diferenţele între cele două întrebări par irelavante, în realitate, diferenţa semnificativă se vede în momentul în care comparăm următoarele procente: 4,6% s-ar muta la alt liceu vs. 16,6% ar schimba specializarea).

7. Analiza relaţiilor dintre colegii de clasă, cu ajutorul a două întrebări corelate, arată că 78,2% dintre cei intervievaţi declară că se înţeleg, într-o proporţie mai mică sau mai mare, bine cu colegii de clasă, în timp ce 54,9% declară că se întâlnesc şi în afara orelor de curs cu colegii de clasă. Este interesant de remarcat faptul că cele mai mici procente pozitive se identifică pe segmentul claselor a 12-a, ceea ce ar putea fi interpretat ca o individualizare a opţiunilor atât în sfera privată cât şi în cea a carierei.

8. Realaţia diriginte-elev a fost analizată cu ajutorul întrebării dacă dirigintele se poartă mai degrabă prietenos decât prietenos sau autoritar; pentru varianta tare (acord total) au optat 32,1% dintre cei chestionaţi, în timp ce pentru varuianta slabă (acord parţial) au optat 31,5%. Elevii claselor a 9-a au declarat în proporţia cea mai ridicată (peste 40%) că dirigintele se poartă cu ei prietenos, în timp ce procentul cel mai ridicat (13%) pentru varianta autoritat s-a înregistrat pe segmentul claselor a 11-a.

9. Analiza relaţiei diriginte-părinţi indică un procent de 62,9% de elevi care declară că părinţii au vorbit cu dirigintele cel puţin o dată în acest an şcolar. Specificul acestei întrebări ne obligă să interpretăm şi Acordul parţial ca o variantă negativă (răspuns pentru care au optat 18,2%). Pentru variantele intermediar negative s-au înregistrat următoarele valori: 7,6% Nici accord, nici dezacord, 2,3% Dezacord parţial, 5,3% Dezacord total.

10. Atractivitatea orelor de curs a fost analizată cu ajutorul a două întrebări, prima dintre ele vizând acordul sau dezacordul cu afirmaţia că deseori la orele de curs mă plictisesc; se remarcă, în acest caz, un procent ridicat de acord total sau parţial cu această afirmaţie (29,2%, ceea ce înseamnă că 3 din 10 elevi găsesc, într-o măsură mai mare sau mai mică, orele de curs ca fiind plictisitoare). Pe de altă parte, doar 15,2% afirmă că nicioadată orele nu li se par astfel.

Țin să aduc mulţumirile mele echipei manageriale compusă din d-na prof. dr. Mihaela Prăjinariu, prof. Ioan Onofrei şi prof. dr. Elena Agachi care, înţelegând necesitatea, relevanţa şi, de ce nu, ineditul unui astfel de studiu, mi-au pus la dispoziţie toată logistica necesară; elevii: Roxana Amancei, Florin Gavril, Cosmin Flutur, Florentina Fecioru, Iustin Manciu, Larisa Pricop – efectuare de chestionare, Ioana Aburlăciţei şi Bianca Munteanu – efectuare de chestionare şi introducere în baza de date).

Cu titlu strict personal vreau să mulţumesc pe această cale şi celor care mi-au fost aproape, tuturor profesorilor,  care, prin felul în care m-au încurajat în iniţierea acestui proiect, prin sugestiile pe care mi le-au oferit şi prin inspiraţia pe care mi-au indus-o fie şi prin simpla lor prezenţă, vor rămâne autori nenumiţi ai acestei acţiuni.

Cu prietenie,

Mihai Claudiu Popovici, director general S.C. Market Solutions S.R.L.

(fost elev al liceului „A.T.Laurian”, acest studiu nevrând a fi altceva decât o mică parte din datoria pe care o aveam faţă de această instituţie de prestigiu.)”

Anunțuri

One response

  1. Pingback: Înapoi, în trecut (3) « Atlaurian's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s