Laurianul nu e un liceu, e o familie!

SIMPOZIONUL „ROMÂNIA ÎNTREGITĂ – 1 DECEMBRIE 1918” – 30 NOIEMBRIE 2011

ARGUMENT

Idealul de unitate naţională s-a manifestat cu acuitate în secolul al XIX-lea, considerat şi „secolul naţionalităţilor”. Românii şi-au formulat acest deziderat naţional în anul revoluţionar 1848-1849, atât în documentele programatice („Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”, „Dorinţele partidei naţionale în Moldova”), precum şi în articolele unioniste inserate în ziare ale vremii („Pruncul român”, „Poporul suveran”).

La mijlocul secolului al XIX-lea, acest obiectiv naţional a putut fi atins pe fondul unor evenimente externe favorabile (Războiul Crimeii) şi a atitudinii unora dintre marile puteri faţă de înfăptuirea unităţii naţionale. Astfel, anul 1859, prin dubla alegere a lui Al. I. Cuza, a fost consemnat în istoria românilor ca moment al formării statului naţional român. Acest stat a fost modernizat şi consolidat atât prin reformele înfăptuite de guvernul condus de către Mihail Kogălniceanu, prin înscăunarea principelui străin Carol I de Hohenzollern, la 10 mai 1866, precum şi prin adoptarea primei CONSTITUŢII a României şi proclamarea şi recunoaşterea de către Marile Puteri a independenţei de stat (1877-1878).

Românii aflaţi în afara graniţelor Vechiului Regat, au militat pentru păstrarea identităţii lor naţionale şi, la finele Primului Război Mondial, în contextul dezintegrării Imperiului Austro-Ungar şi a Imperiului Ţarist, şi-au reformulat doleanţa de a se „Uni cu Ţara”.

Nicolae Filipescu nota despre necesitatea unirii Transilvaniei cu România:

“Ce este regatul român fără Ardeal? O absurditate geografică. O fâşie de pământ întortocheată şi frântă în semicerc. Arătaţi această figură schiloadă unui copil de şapte ani şi întrebaţi-l ce-i lipseşte României. El, cu mâna lui de copil, va trage linia ce împlineşte cercul! În graniţele actuale suntem o ţară fără viitor. Spre a ne împlini, aici, rolul european, ne trebuie bastionul ce domină această poziţiune. De aceea ţintim către cetatea naturală a Ardealului, către Acropolea românismului. Aici e centrul, aici e inima românismului…De aceea vrem Ardealul… De aceea, pot rezuma tot ce v-am spus, rostind şi repetând acest singur cuvânt: <<Ardealul! Ardealul! Ardealul!>>”.

Actele de la 27 martie 1918 – unirea Basarabiei, de la 15 noiembrie 1918 – unirea Bucovinei şi 1 decembrie 1918 – unirea Transilvaniei cu România, au făcut posibilă întregirea neamului românesc în cuprinsul unui singur stat – România Mare.

La un an de la dezrobirea Ardealului, Iuliu Maniu amintea că la 1 Decembrie 1918, „o sută de mii de români, cărturari şi ţărani, în frăţească înţelegere, pecetluind pentru toate veacurile dreptul lor şi chezăşuind dreptatea tuturora, au hotărât unirea cu România sub sceptrul de domnie al biruitorului rege Ferdinand. Sărbătoare sfântă a neamului va rămânea totdeauna ziua de 1 Decembrie, ziua de la Alba-Iulia, ziua libertăţii, ziua unirei”.

 

OBIECTIVE SPECIFICE

 

Activitatea derulată a avut în vedere:

Identificarea de termeni, perceperea unor relaţii şi conexiuni, nominalizarea unor concepte;

– Compararea şi clasificarea unor date, informaţii, surse, referitoare la unitatea naţională a românilor;

– Descoperirea, explorarea, anticiparea unor rezultate, generarea de idei, argumentarea unor enunţuri, conceperea unor opinii cu solidă argumentare:

– Construirea unor explicaţii şi argumente cu privire la importanţa cunoaşterii istoriei liceului;

BENEFICIARI

 

Elevii claselor a IX-a, a X-a, a XII-a

90 de elevi

PROGRAMUL SIMPOZIONULUI

 

CONSIDERAŢII ASUPRA PARTICIPĂRII ROMÂNIEI LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

PROFESORI: TANA ONOFREI

DUMITRU CARP – LICEUL DE ARTĂ „ŞTEFAN LUCHIAN”

„ROLUL MONARHIEI ÎN RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE NAŢIONALĂ”

COJOCARIU RALUCA ŞI MURARIU DANA,

clasa a X-a G

„ÎNFĂPTUIREA MARII UNIRI”

HREBENCIUC ANIŞOARA, clasa a X-a E

„IULIU MANIU ŞI MAREA UNIRE”

ANĂNĂLICHIOAIEI IULIANA SILVIA, COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU”, clasa a XII-a G

„IONEL BRĂTIANU – CTITORUL ROMÂNIEI MARI”

IFTODE RAMONA, clasa a X-a F

PROFESORI COORDONATORI:

Tana Onofrei şi Sorin Nistorică, Bogdan Caranfilov,  Ovidiu Iureţ – Colegiul Naţional „M. Eminescu” şi Dumitru Carp – Liceul de Artă „Ş. Luchian”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s