Laurianul nu e un liceu, e o familie!

Un interviu interesant cu elevul Laurianului, Alexandru Șotropa

(foto: facebook)

”Riscant şi totodată provocator un
interviu cu un elev, fie el şi de-a XI-a, în zile ca acestea, de final de
bacalaureat. Profesorii, de oricare parte a baricadei s-ar afla, sunt mâhniţi
şi revoltaţi. Elevii au ajuns să fie blamaţi public, guvernanţii se scaldă în
ape tulburi, părinţii nu sunt pregătiţi să îşi asume mai mult decât li se
cuvine.

Opiniile curg zilnic pe paginile ziarelor, formatorii de opinie sau
manipulatorii de orice fel sunt pe poziţii. Cum se vede, însă, învăţământul
românesc din interior?

Alexandru Şotropa este în clasa a XI-a a Colegiului Naţional
„A.T.Laurian” Botoşani şi preşedinte al Consiliului Judeţean al
Elevilor Botoşani. Recunosc faptul că, înainte de a-l vedea vorbind şi
implicându-se într-un proiect cu adevărat important, un singur lucru mi-a atras
atenţia, şi anume câteva cuvinte care îl caracterizau în calitate de candidat
la funcţia de preşedinte al Consiliului Elevilor pe ţară, cuvinte care făceau
referire şi la defectele lui Alexandru: „Este
un elev merituos, care asigură traduceri pentru delegaţii străine care
vizitează Botoşaniul şi este o persoană vizionară. Numai că oricâte calităţi
s-au revărsat în el are şi ceva defecte observate de noi. Este prea tăcut şi cu
prea mult bun simţ, uneori dăunându-i”…

Să aflăm, aşadar, ce crede despre învăţământul românesc un elev „cu prea
mult bun simţ”:

Asistăm de ceva vreme la o
aparentă deteriorare a imaginii dascălului, dar şi a elevului, situaţie care,
iată, pare să culmineze cu „lovitura” primită de Educaţie cu prilejul
desfăşurării Bacalaureatului 2011. Cum se vede din interior această situaţie?
Este vorba despre o falsă imagine, despre o deformare voită a realităţii?

Sunt tentat să invoc o conspiraţie la nivel înalt, pentru că aş fi în ton cu
societatea actuală, dar voi rămâne pe poziţii. E adevărat, sunt foarte multe
interese legate de Bacalaureat, dar, în fond, discutăm despre calitatea actului
educaţional şi despre nişte lucruri apropiate de realitate. Mă întrebam zilele
trecute care ar fi fost starea generală dacă examenul s-ar fi dat în condiţii
stricte în toată ţara. Apoi, sistemul de învăţământ şi majoritatea oamenilor
care îl alcătuiesc încă nu s-au adaptat în totalitate nevoilor tinerilor. Dar
cel mai grav e că nu avem o educaţie „pe bune”, iar de aici, poate,
şi imaginea deformată. Criza din educaţie are rădăcini adânci, iar orice
schimbare este privită de la bun început ca pe un eşec. Din păcate, cei
responsabili de asta nu se bucură de prea multă încredere.

„Probabil cineva nu şi-a făcut treaba sau poate învăţământul românesc
nu creşte oameni”

Era nevoie de măsuri drastice
la examenele naţionale din România?

Mă tem că suntem departe de alte sisteme de educaţie în care examenele se dau
fără un profesor care să vegheze asemeni unui poliţist. Din punctul meu de
vedere, relaţia profesor-elev s-a degradat foarte mult, presupunând că a fost
vreodată una bună. Elevul, în general, caută noi metode de a-şi înşela
profesorul, iar acesta este într-o luptă continuă, încercând să se impună. E
clar, de cele mai multe ori elevul pleacă de pe o poziţie inferioară, iar asta
afectează predarea şi circulaţia informaţiei. Măsurile drastice sunt o soluţie
a adulţilor care încearcă să ţină sub control, în mod forţat, tânărul, să-l
împiedice din a trişa. Mi se pare grav că după 12 ani în care ai fost educat,
cei mai mulţi pleacă cu gândul că vor copia. Probabil cineva nu şi-a făcut
treaba sau poate învăţământul românesc nu creşte oameni.

Ce idealuri are un licean în
România anilor 2011?

Nu pot vorbi decât despre idealurile mele şi asta destul de greu. Fericirea e
un ideal la care aspir, mai ales fericirea pe care o dobândesc făcându-i pe cei
la care ţin fericiţi. Sinceritatea, loialitatea, onoarea sunt valori după care
ma ghidez şi pe baza cărora iau decizii. Cred ca un om e desăvârşit atunci când
are un sistem puternic de valori, când iubeşte şi când reuşeşte să dea un sens
existenţei sale lăsând acel ceva în urma sa.

„Oamenii căpuşă strică valorile actuale”

Dacă ai putea interveni în
actuala legislatie privind învăţământul românesc, ce anume ai aduce în
prim-plan? Unde se impune intervenţia de urgenţă, pentru îmbunătăţirea
sistemului educaţional din România?

După părerea mea, trebuie intervenit urgent pe partea de curriculum deoarece
mare parte din informaţiile predate nu sunt relevante pentru cei mai multi
elevi. Aş stabili un număr minim de materii obligatorii, în rest aş lăsa elevul
să aleagă cursurile pe care le consideră importante şi care l-ar ajuta. Apoi,
aş oferi profesorului mai multă libertate în a decide ce va preda. Astfel, s-ar
stimula competiţia între cadrele didactice, o competiţie care ar scoate în evidenţă
dascălii talentaţi. Sunt tentat să cred că se acordă prea multe facilităţi
anumitor categorii sociale, neglijându-se persoanele cu dizabilităţi, spre
exemplu. Cred că se impune schimbarea politicilor educaţionale şi o
direcţionare spre învăţământul informal şi nonformal.

De ce nu mai iubesc tinerii
România, Alexandru? O Românie pe care, iată, nici tu nu ai cunoscut-o înainte
de 1989, o Românie care pare să nu mai facă faţă exigentelor unor generaţii din
ce în ce mai „pretenţioase”… Ce lipseste acestei ţări pentru ca
tinerii să fie motivaţi să înveţe, să muncească şi să performeze?

România lor, a liderilor, oferă doar frustrări, printr-un sistem greoi, care
promovează incompetenţa, corupţia şi ilegalitatea. Din pacate, suntem învăţaţi
că trebuie să avem relaţii, că trebuie să oferim tradiţionala şpagă, că trebuie
să plătim pentru a ne fi respectate drepturile. Oamenii căpuşă strică valorile
actuale, iar tinerii au un număr limitat de opţiuni. Fie pleacă în străinătate,
unde sunt plătiţi mai bine, dar suferă din cauza originii, fie rămân în ţară,
unde se adaptează sau rămân cu iluzia schimbării. Din păcate, cei mai mulţi nu
realizează cât de „bine” e construit sistemul. România se va schimba,
în bine, doar atunci când va exista un interes în acest sens din partea celor
care deţin puterea, până atunci, bine că trăiţi. Tinerii nu îşi găsesc locul în
societatea actuală şi în mod sigur nu vor avea unul prea curând.

„Noi vom fi cei care vom verifica dacă prin spini se ajunge la
stele!”

Cu ce gânduri ai candidat
pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor şi cum vezi
astăzi această decizie? Ai avut aşteptări mai mari, simţi că mai ai încă multe
de făcut?

Aş putea spune ca am fost „racolat” în această organizaţie de Raluca
Borş, fosta preşedintă,care mi-a fost un mentor în perioada de început. Am
plecat în special cu gândul unei experienţe noi şi cu o nevoie internă de a mă
afirma şi de a-mi dovedi că pot. Văd Consiliul ca o altfel de şcoală, iar din
punctul acesta de vedere sunt convins că am luat o decizie foarte bună
candidând. Aşteptările erau mult mai mari, sincer, mai ales că am luat contact
cu sistemul şi mentalitatea unor pseudolideri. A fost o experienţă dură, dar
una care mi-a conturat mai bine sistemul de valori după care ar trebui să mă
ghidez. Încă există probleme în interiorul structurii, mai ales pe partea de
reprezentare la nivel oficial, dar pe viitor se va remedia acestă situaţie.

Botoşaniul nu este un oraş
universitar, ceea ce înseamnă că an de an tinerii părăsesc oraşul, foarte
puţini dintre aceştia alegând să se întoarcă acasă după finalizarea studiilor.
Este ceva ce te-ar atrage în Botoşani după ce vei fi terminat o facultate,
master, doctorat şi o eventuală bursă în străinătate?

Sincer, nu vreau să mă stabilesc în Botoşani pentru că sunt atras mai mult de
spiritul şi atitudinea oamenilor din Occident. Desigur, voi păstra legături cu
această zonă şi voi încerca, pe cât posibil, să sprijin iniţiativele şi
proiectele locale. Văd asta ca pe o provocare şi mai mult ca sigur nu voi
abandona ideea.

Ce anume ar trebui să vedem
în liceenii de astăzi şi crezi că nu mai suntem capabili să percepem? Dacă ai
pleda pentru frumuseţea generaţiei tale, ce argumente ai aduce?

Generaţia mea sclipeşte prin diversitate, prin modul în care se afirmă. Suntem
o resursă inepuizabilă de idei, de creativitate, de energie. Lucruri bune şi
adevărate se pot întâmpla „prin noi înşine”! Suntem generaţia care va duce greul acestei perioade, care va
trebui să mişte lucrurile, să pună adevărata temelie a societăţii democratice.
Din noi se vor naşte liderii prin care lucrurile vor căpăta sens, care vor da o
nouă dimensiune acestei ţări. Noi vom fi cei care vom verifica dacă prin spini
se ajunge la stele!

Mulţumesc, Alexandru!”

(A consemnat Florentina Tonita)

Sursa: Stiri.Botosani.ro (11.07.2011)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s