Laurianul nu e un liceu, e o familie!

Oana, ”fata lui Marcu” vă salută!

”150 de ani de istorie. 150 de ani de “A.T. LAURIAN”. Cu cea mai mare mândrie vă spun, şi o spun tuturor aici, departe de casă şi de cei dragi, că şi eu mă simt parte din această istorie. Sunt Oana Andrei (sper ca unii dintre dumneavoastra să vă mai amintiţi de mine, “fata lui Markiewicz”).
Au trecut 11 ani de când am părăsit locurile natale şi liceul în care am petrecut clipe minunate alături de colegi, dar şi alături de profesori.
Vouă, actuali elevi ai Laurianului, vă spun sa trăiţi cu cea mai mare intensitate fiecare clipă petrecută pe băncile şcolii, să vă cinstiţi minunaţii dascăli care işi lasă în fiecare zi o parte din suflet acolo, să fiţi mândri că sunteţi moldoveni, reprezentanţi ai “Laurianului”. Şi atunci când veţi părăsi ceea ce pentru unii dintre noi a fost o a doua casă, să nu uitaţi de bătrânul “Laurian”, să îi purtaţi numele cu cinste peste tot in ţară şi, de ce nu, şi în afară.
Dumneavoastră, dragi profesori, am atât de multe să vă spun…dar cel mai important pentru mine este să vă mulţumesc. Vă mulţumesc că mi-aţi fost alături, că aţi avut atâta răbdare şi atâta bunăvoinţă, că v-aţi dedicat nouă cu atâta pasiune, că ne-aţi învăţat să fim oameni, că cei 4 ani petrecuţi alături de dumneavoastră au fost pentru mine o rampă de lansare, pentru că dacă acum am ajuns să am o cariera, vi se datorează în mare măsura.
Îi mulţumesc dnei diriginte, dna Rodica Mighiu, pentru că a fost o mamă pentru noi. Severă când a fost nevoie, blânda şi având un sfat bun pentru fiecare, dedicată trup şi suflet meseriei şi elevilor săi. Îi mulţumesc de asemenea, dumneaei şi doamnelor profesoare Florescu si Cîmpan, că m-au făcut să mă îndrăgostesc de limba lui Molière.
Le mulţumesc doamnelor profesoare Viviana Leonte, Ionela Iacob, Lucia Ciubotaru, Luminita Şoican, Georgeta Curca, domnilor profesori Ion Mihai,Vasile Pop, Adrian Panaete, Doru Moraru, care m-au învăţat ce înseamnă profesionalismul, respectul faţă de ceilalţi şi de sine, care mi-au insuflat constant dorinţa de afirmare, oameni pe care sunt onorată că i-am cunoscut şi care vor avea întotdeauna un loc aparte in sufletul meu. Nu in ultimul rând le mulţumesc domnilor directori Onofrei şi Tatarcan, care, deşi nu mi-au fost profesori, mi-au fost de asemenea alături in anii copilăriei şi ai adolescenţei.

Cu permisiunea dumneavoastră, celor care aţi avut rabdarea sa citiţi aceste rânduri, aş vrea să îi mulţumesc şi dlui profesor Markiewicz, tatăl meu. Mulţumesc, tata, pentru tot!
Vă mulţumesc tuturor, îţi mulţumesc, Laurian, că m-aţi făcut să fiu mândră că sunt moldoveancă, că sunt botoşăneancă, absolventă de Laurian!”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s